![[Valid RSS]](/pictures/valid-rss.png "Validate my RSS feed")
« Terminator Salvation | Pagina principala | Up in the air »
Sherlock Holmes
Cronica postata de Stefan Toma | 29, 12, 2009
Film: Sherlock Holmes;
A aparut in anul: 2009;
“Sherlock Holmes” nu este atat de mult o adaptare mot-a-mot dupa cartile scrise de Sir Arthur Conan Doyle cat o piatra de incercare pentru regizorul britanic Guy Ritchie, pe care il stiti cu siguranta dupa productiile ce sunt imbibate cu aerul de originalitate specific britanicului. “Snatch” sau “Lock Stock And Two Smoking Barrles” sunt printre cele mai cunoscute productii semnate Ritchie si se infrupta bine de tot din subiectul gangsteri. Se pare ca regizorul se simte bine in compania nelegiutilor pentru ca de curand a lansat un alt film care nu ii pateaza onoarea lui Ritchie si care in acelasi timp se inscrie in aceeasi sfera departe de lege: RocknRolla. Productiile britanicului sunt definitorii pentru genul sau unic pe care pare ca il lustruieste si il slefuieste cu fiecare film pe care il pune pe ecrane. Actiunea, dialogurile spontane taiaoase dar si hazlii cat si personajele excentrice si arhetipale sunt printre caracteristicile principale ale filmelor lui Guy Ritchie.
De ce am spus la inceput ca “Sherlock Holmes” este o adevarata piatra de incercare pentru acesta? Ei bine, Holmes nu este nici mafiot, nici gangster desi are o alura ce in confera un statut aparte in societate cat si o minte inzestrata cu diverse abilitati ce se inscriu in cv-ul fictiv al unui om multilateral dezvoltat (poate chiar un geniu): stie sa cante la vioara, cunoaste arte martiale, are capacitatea definitorie personajului sau de a vedea dincolo de aparente si este un bun spadasin. Ritchie spune ca si-a petrecut timpul in mod util studiind toate operele lui Sir Arthur Doyle care il aveau ca personaj principal pe detectiv (in total 4 romane si 56 de nuvele). O adaptare sintetica a scrierilor ar fi fost mult mai putin motivanta pentru Ritchie, dat fiind istoricul sau cinematografic. Guy Ritchie spune: “El a fost, şi probabil încă este una dintre cele mai faimoase figuri din literatura mondială, într-atât de faimoasă încât lumea se gândeşte la Sherlock Holmes ca la o persoană reală. Cu cât studiezi mai mult operele lui Arthur Conan Doyle, cu atât descoperi cât de complex este personajul Sherlock Holmes”.
Portertul pe care britanicul i l-a facut celebrului detectiv sufera o abordare modernista si inovatoare care da personajului si companiei sale un suflu nou. Interpretat magistral de Robert Downey Jr, Sherlock Holmes este un adevarat excentric, un om foarte atent la detaliile marunte dar care pot releva cunostinte ascunse, un luptator desavarsit, foarte spontan si istet insa si un om autosuficient atunci cand vine vorba de mrejele dragostei in care este clar ca nu vrea sa se bage. Guy Ritchie: “În opinia mea, Robert este un Holmes perfect. E american, dar are un accent britanic fără cusur şi este o figură universală. În felul său propriu, Robert este şi el un mic geniu. Este excepţional de isteţ şi iute la minte şi se simte foarte bine în pielea personajului Holmes fără a se preface sau a recurge la artificii”. Asadar, masca cea noua care este pusa pe chipul oarecum invechit a lui Holmes este una foarte inspirata care nu ii stirbeste cu nimic lucrurile pentru care acesta a devenit faimos ba chiar ii mai si adauga o naturalete proprie, care este si ea binevenita.
Partenerul nelipsit al lui Sherlock Holmes este John Watson, un personaj care nu este prezentat intr-o lumina prea buna in romane. Watson apare ca un om desul de stangaci si impiedicat in comparatie cu geniul reprezentat de Sherlock Holmes. Guy Ritchie insa a simtit ca intre cei doi exista o chimie perfecta astfel incat fara Watson nu ar fi existat Holmes si viceversa. Asa ca, in acest film, Watson este intr-o relatie perfect omogena cu Holmes, dandu-i mereu o mana de ajutor atunci cand este cazul. De atlfel, doctorul este infatisat de multe ori pe parcursul filmului ca liantul dintre Holmes si realitate, ajutandu-l pe acesta sa isi revina de fiecare data cand trece printr-o perioada neagra. Parteneriatul celor doi este plin de umor, replici taioase, sinceritate insa si o tovarasie de neegalat. Holmes devine destul de circumspect atunci cand Watson il anunta ca se va muta din apartamentul in care cei doi locuiesc, datorita casatoriei cu Mary Morstan. Confuzat de decizia lui Watson, Holmes incepe sa creada ca acesta s-a cam saturat de aventurile lor si prefera sa traiasca alta viata decat cea pe care detectivul o vedea ca perfecta. Doctorul Watson este jucat cu maiestrie de Jude Law. Nu numai ca prietenia dintre personaje este stransa dar tin sa cred ca totul este atat de intens incat si prietenia celor doi actori a ajutat la insufletirea legaturii dintre personaje.
Spuneam ca Sherlock Holmes este total dezinteresat de femei. Cu toate astea, Guy Ritchie a introdus-o in film pe Irene Adler, o americanca din New Jersey care cutreiera lumea si care traieste pe muchie de cutit. Simbolul perfect al neincrederii pe care un barbat o are intr-o femeie, Adler se foloseste de trucurile-i feminine pentru a il seduce pe Holmes insa esueaza prin a se indragosti de el. Personajul Adler este putin diferit de varianta sa literara. Chiar daca este un personaj minor, Adler este prezentata intr-una dintre aventurile detectiviului ca singura femeie care a reusit sa il invinga pe acesta. Rachel McAdams se chinuie sa fie cat mai feminina si senzuala insa nu cred ca ii reuseste intru totul. Doar gandindu-ma la ideea ca o singura femeie ar putea sa il faca pe Holmes sa intoarca privirea dupa ea, imi vin in minte multe trasaturi aproape de perfectiune care combinate ar rezulta intr-o femeie fatala care nu are limite. Din pacate, aceasta femeie nu este Rachel McAdams.
Lordul Blackwood este arhetipul personajului negativ care cunoaste magia neagra si care nu se sfieste sa foloseasca orice mijloace pentru a pune mana pe ce isi doreste. Reusind sa convinga populatia Londrei ca a inviat din morti si ca poseda puteri supranaturale, Blackwood este un om avid dupa putere, care doreste sa subjuge in propria-I slujba, poporul londonez. Cu toate astea, personajul care se afla in antiteza cu el, si anume Holmes reuseste sa I se puna in cale decisiv. Mark Strong il portretizeaza pe Blackwood si o face foarte bine, folosindu-se de o mina stilata si care emana putere.
In concluzie, aventurile prin care Holmes si Watson trec sunt extrem de savuroase iar momentele in care Ritchie nu a comandat actiune sunt geniale prin dialogurile dintre personaje. Un film stralucitor care nu numai ca a demonstrat ca Ritchie poate si altceva in afara de obisnuitele sale subiecte dar a si reusit sa ii reinvie imaginea detectivului Sherlock Holmes si sa il adapteze intr-un fel original astfel incat efortul depus si rezultatul obtinut merita aplaudate cu prisosinta.
Subiecte: Filme | 4 Comentarii »
30, 12, 2009 la 11:14 pm
Intr-adevar, Sherlock Holmes pare real, nu stiu de ce. Adica mi s-a intamplat si mie si altor persoane sa ne intrebam daca pana la urma personajul in cauza nu a fost de fapt inspirat de un caz real. M-ai facut curioasa, unde mai pui ca imi place Jude Law… 😀
19, 02, 2010 la 10:51 am
Am vazut si eu SHerlock Holmes. Se vede stilul inconfundabil al lui Guy Ritchie. Nu mi-a placut insa viziunea lui asupra personajului cazut in depravare.
Si pt concurs, daca tot nu se baga nimeni: Jackie Chan este actorul principal din The Spy Next Door.
25, 02, 2010 la 5:07 pm
@Catalin – mie chiar viziunea asupra personajului mi-a placut – aduce foarte elemente noi fata de vechile ecranizari impingandu-l oarecum catre un alt personaj britanic, 007. Chiar, cum ar fi un James Bond regizat de Guy Ritchie? Sper sa se realizeze intr-o zi.
Pana atunci as vrea sa-l vad pe Leonardo Di Caprio in Shutter Island si poate ma ajutati voi cu o invitatie.
Raspunsul la intrebarea de saptamana aceasta este: Regizorul filmului Leap Year este Anand Tucker.
03, 11, 2013 la 6:57 pm
[…] revazut de 2 ori Sherlock Holmes. I can’t get enough of this movie. Brilliant […]